Unele cuvinte sunt atat de greu de rostit,

unele fapte sunt de neinfaptuit,
unele dorinte sunt de neindeplinit,
unele boli sunt incurabile.
Toate isi au un timp al lor.
Timpul isi are ritmul sau;
nu merge in pas cu tine,
nu sta cand poposesti,
nu alearga cand tu vrei sa evadezi,
nu te asculta cand vrei sa-l opresti,
nu se intoarce atunci cand ii ceri,
nu se rupe pe sine pentru a naste un timp-fiu, un tip-fiica.
El este unul singur si nu se imparte pe sine decat cat trebuie,
cand trebuie.
Tu esti cel care valorifica,
risipeste,
se cearta cu timpul.
Totul e in zadar,
caci timpul nu se cearta cu tine,
el trece pe langa tine asemeni unui strain,
asemenea unei pierderi de vreme
daca tu nu sti sa il cuprinzi si sa-l respiri ca pe propriul tau aer,
crezand ca il ai,
crezand ca iti doresti,
crezand ca poti.
Daca as avea timp as spune:"iarta-ma",
"te iubesc", "fara regrete", "cred", "simt", "zbor", "traiesc",
as face totul pentru ca nu imi doresc nimicul,
mi-as dori infinitul
si as trata durerea cu durere pentru ca nu exista zbor reusit fara ploaie de pene.
Daca ar fi sa alegi un timp alege-l pe cel pe care il ai deja
deoarece daca ii intorci spatele este posibil sa nu il mai intalnesti maine,
deoarece e posibil sa fie prea tarziu.